Ucraina și unii dintre cei mai puternici susținători ai săi fac presiuni asupra NATO pentru a invita în mod oficial Kievul să devină membru al alianței militare la summitul din acest an de la Washington, dar eforturile acestora sunt respinse de Statele Unite și Germania, transmite publicația americană specializată Foreign Policy, care citează oficiali familiarizați cu această chestiune.
Kievul are sprijinul țărilor est-europene care fac deja parte din alianța militară, inclusiv Polonia și statele baltice, care consideră că apartenența Ucrainei la NATO este cea mai eficientă și mai ieftină modalitate de a atenua ambițiile revizioniste ale Rusiei în Europa de Est. Cu toate acestea, alți oficiali occidentali ai NATO, mai ales cei din Washington și Berlin, consideră că este prea devreme pentru a demara procesul de admitere a Ucrainei în NATO, dat fiind că țara e încă în plin război împotriva Rusiei.
Statele Unite și Germania sunt printre cei mai mari donatori de ajutor militar și economic pentru Ucraina. Oficialii din ambele țări insistă asupra faptului că Ucraina ar trebui să adere la NATO în cele din urmă, dar că acum nu este momentul potrivit pentru a începe procesul.
Aceștia au declarat că, în opinia lor, accentul imediat ar trebui să se pună pe continuarea aprovizionării Ucrainei cu arme și muniții pentru a continua lupta împotriva Rusiei pe termen scurt.
O Ucraină în NATO ar putea da o lovitură puternică ambițiilor neoimperialiste ale lui Putin de a anexa Ucraina și de a continua să invadeze teritorii europene. Doar aderarea Ucrainei la NATO, cred unii oficiali, va convinge în cele din urmă Rusia să pună frână invaziei sale și să termine războiul.
Printre cei mai vocali susținători ai invitației de aderare a Ucrainei la NATO se numără Anders Fogh Rasmussen, fostul prim-ministru danez și predecesorul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. „Foarte des, aud argumentul că nu putem invita Ucraina să adere la NATO atâta timp cât războiul continuă”, a spus el. „Cred că este un argument extrem de periculos de folosit, pentru că, de facto, îi oferă lui Putin un drept de veto asupra NATO și îi oferă un stimulent pentru a continua ostilitățile în Ucraina pe termen nelimitat.”
Alți susținători ai acestui punct de vedere consideră că aducerea rapidă a Ucrainei în NATO va fi mai ieftină pe termen lung decât actuala strategie occidentală de canalizare a armelor și munițiilor către Ucraina la nesfârși. Ucraina poate opri o invazie rusă doar după ce va fi adusă în rândurile alianței, susțin aceștia.
„Întârzierile în trecerea la aderare nu sunt doar costisitoare pentru Ucraina, ci și pentru alianță”, a declarat Kristjan Prikk, ambasadorul Estoniei la Washington, citat de Foreign Policy.
Cu toate acestea, dacă Ucraina ar intra prea curând în NATO, mai ales că mari porțiuni din teritoriul său sunt încă ocupate de forțele rusești, ar putea declanșa un conflict NATO-Rusia la scară largă, având în vedere clauza fundamentală de apărare colectivă a celor 31 de membri ai alianței, care prevede ca toate țările NATO să apere orice țară care a fost atacată. Perspectiva ca un conflict Rusia-NATO să se transforme în conflict nuclear se profilează pe fundalul acestor dezbateri.
La fel și viitoarele alegeri prezidențiale din SUA, unde președintele în exercițiu Joe Biden se va confrunta, cel mai probabil, cu fostul președinte Donald Trump. Trump, care a criticat mult timp NATO, nu a spus prea multe în campania electorală despre aderarea Ucrainei la NATO, dar mulți oficiali și experți cred că el nu ar fi de acord cu intrarea Ucrainei în alianță dacă ar fi ales.
Dezbaterea vine, de asemenea, în contextul în care unii aliați au început să ezite în privința angajamentelor față de Ucraina, unii lideri populiști din Europa, inclusiv din Slovacia și Ungaria, opunându-se continuării eforturilor de a finanța războiul Ucrainei împotriva invaziei Rusiei. Iar o tranșă masivă de ajutor militar american pentru Ucraina este încă blocată la Washington din cauza unui impas politic în Congres.