Premierul Marcel Ciolacu va efectua, miercuri şi joi, o vizită de lucru în Italia, unde va participa la cea de-a treia şedinţă comună a Guvernelor României şi Italiei, organizată la 13 ani după precedentul summit interguvernamental. Marcel Ciolacu va avea convorbiri cu premierul italian Georgia Meloni şi va fi primit în audienţă de Papa Francisc, la Vatican.
Ședința comună a guvernelor Italiei și României la Roma.
Prim-ministrul va avea mai multe întrevederi la nivel înalt cu oficiali italieni şi se va întâlni cu reprezentanţi ai comunităţii de români din Italia, potrivit unui comunicat al guvernului. Marcel Ciolacu va avea convorbiri cu prim-ministrul italian Georgia Meloni şi va participa la întrevederea în plenul celor două delegaţii oficiale şi la ceremonia de semnare a unor documente bilaterale sectoriale. Programul vizitei va include şi o întrevedere cu primarul oraşului Roma, Roberto Gualtieri.
Forum Economic româno-italian
De asemenea, mai mulţi membri ai delegaţiei României vor participa la Forumul Economic româno-italian.
„Organizarea celui de-al treilea Summit Interguvernamental este o dovadă a caracterului strategic şi privilegiat al relaţiei bilaterale dintre România şi Italia şi reflectă potenţialul extraordinar pe care îl vom dezvolta împreună, în beneficiul statelor şi cetăţenilor noştri. Românii formează o comunitate puternică în Italia, iar italienii reprezintă cea mai mare comunitate de antreprenori din România, fapt ce întăreşte colaborarea noastră specială. Italia este între cei mai importanţi parteneri economici ai României, iar organizarea Forumului Economic axat pe domenii precum IT&C, energie, industria prelucrătoare şi mecanică, infrastructură, industria agro-alimentară este încă un prilej excelent pentru creşterea cooperării noastre economice”, a declarat Marcel Ciolacu, potrivit comunicatului citat.
Din delegaţia guvernamentală care-l va însoţi pe şeful Guvernului în Italia vor face parte vicepremierul Marian Neacşu, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, şi ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Oprea.
Relație bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic Consolidat
Relaţia bilaterală româno-italiană are la bază Parteneriatul Strategic încheiat la 17 aprilie 1997, ridicat la nivel de Parteneriat Strategic Consolidat, la 9 ianuarie 2008, mai precizează comunicatul.
Prima şedinţă comună de guvern (G2G) România-Italia a avut loc în anul 2008, la Roma, iar cea de-a doua în 2011, la Bucureşti. Cea de-a treia şedinţă între Guvernul României şi Consiliul de Miniştri al Italiei are ca obiectiv valorificarea Parteneriatului Strategic Consolidat dintre România şi Italia şi impulsionarea suplimentară a cooperării în plan bilateral, european şi euroatlantic, se menţionează în comunicat.
Schimburi comerciale de 17 miliarde de euro
Cu ocazia reuniunii va fi semnată Declaraţia actualizată a Parteneriatului Strategic Consolidat, care stabileşte priorităţile de cooperare pentru perioada următoare în baza convergenţei de interese între cele două state, precum şi mai multe documente de cooperare bilaterală sectorială în domenii precum antreprenoriat şi IMM, turism, protecţia civilă, precizează sursa citată.
Conform comunicatului, în plan economic, Italia este de mai mulţi ani al doilea partener comercial al României, cu o pondere în schimburile comerciale totale al ţării noastre de aproximativ 9,5%.
„Datele pentru primele zece luni ale anului 2023 consemnează o nouă creştere a comerţului bilateral, de aproximativ 3% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, atingând valoarea nominală de 16,9 miliarde de euro”, se mai spune în comunicat.
”Nu există niciun motiv să fim atât de clar mai slabi din punct de vedere militar decât Rusia. Prin urmare, creșterea producției de apărare și intensificarea cooperării noastre sunt priorități absolut incontestabile”, a spus Donald Tusk, susținând ca Uniunea Europeană trebuie să devină „o putere militară” în sine.
Impulsul diplomatic a venit după ce Donald Trump i-a șocat pe mulți în Europa, în weekend, părând că invită Rusia să invadeze orice membru NATO care nu cheltuiește suficient pentru propria apărare.
Emmanuel Macron, vorbind alături de Donald Tusk la Paris, a spus că voința Europei „de a furniza ajutor în continuare și de a satisface nevoile Ucrainei este crucială” pentru această țară devastată de război . Acest lucru „ne va permite să facem din Europa o putere de securitate și apărare care este atât complementară NATO, cât și un pilon al alianței atlantice”, a spus Emmanuel Macron.
Vorbind alături de Donald Tusk la Berlin, cancelarul Olaf Scholz a criticat dur declarațiile lui Donald Trump.
Înainte să se întâlnească cu Donald Tusk, cancelarul Scholz a inaugurat o nouă fabrică de muniții, subliniind eforturile Europei de a crește producția de apărare.
De asemenea, Donald Tusk a îndemnat națiunile europene să investească mai mult în proiecte militare pentru a „a realiza cât mai repede posibil, în următoarele douăzeci și ceva de luni, capacități de apărare aeriană mult mai mari, capacități de producție a muniției mult mai mari”.
Întrebat despre observațiile lui Donald Trump, premierul Tusk a spus: „Ar trebui să fie un duș rece pentru toți cei care continuă să subestimeze această amenințare, din ce în ce mai reală, cu care se confruntă Europa”.
Mărirea și decăderea Triunghiului de la Weimar
Pe 28 şi 29 august 1991 – se întâlneau miniştrii de externe din Germania, Franţa şi Polonia, Hans-Dietrich Genscher, Roland Dumas şi Krzysztof Skubiszewski la Weimar, în Turingia. Se năştea atunci „Triunghiul de la Weimar”. Viziunea celor trei miniştrii era sintetizată într-o declaraţie în 10 puncte referitoare la „Viitorul Europei”.
Era vorba despre o responsabilitate comună pentru un viitor european comun. „Formatul de la Weimar” urma să aducă Uniunea Europeană mai aproape nu doar de Polonia ci şi de noile democraţii din centrul şi estul continentului.
Formatul a avut o contribuţie incontestabilă şi la procesul de extindere a Uniunii Europene, ca şi la integrarea Poloniei şi a vecinilor ei în NATO. Dar după 2004, acest forum de dialog şi-a pierdut din elan.
Din punct de vedere politic, triunghiul a îngheţat. Toate încercările de a apela la acest format ca bază pentru marile provocări politice au eşuat grandios.
În plină criză în Ucraina, în 2014, „Triunghiul de la Weimar” a lansat ultimul semnal, atunci când miniştrii de externe din cele trei state s-au întâlnit la Kiev cu preşedintele şi cu liderii opoziţiei din Ucraina.
