Jocurile Video și Plasticitatea Neurală: Legătura Dintre StarCraft II și Conectivitatea Îmbunătățită a Creierului
Un studiu recent a explorat impactul jocurilor video de strategie în timp real (RTS), precum StarCraft II, asupra conectivității creierului, descoperind diferențe semnificative în conectivitatea structurală și funcțională a creierului jucătorilor experimentați. Publicat în revista NeuroImage, studiul a analizat modul în care jocurile video pot stimula plasticitatea creierului.
Cercetările anterioare au indicat modificări structurale ale creierului din cauza jocurilor video, dar mecanismele și implicațiile acestor schimbări rămâneau neclare. Noul studiu a utilizat tehnici avansate de modelare a creierului pentru a explora cum expertiza în jocurile video afectează conectivitatea cerebrală și funcțiile cognitive.
Studiul a implicat 62 de bărbați dreptaci, împărțiți în jucători experimentați de StarCraft II și ne-jucători. Cei din primul grup au jucat RTS-uri timp de cel puțin șase ore pe săptămână în ultimele șase luni, iar cei din al doilea grup aveau experiență minimă în jocuri video.
Rezultatele au arătat că jucătorii de StarCraft II aveau o conectivitate crescută în regiuni ale creierului critice pentru atenția vizuală, raționament și control motor, sugerând că jocul extins îmbunătățește comunicarea între aceste zone, facilitând o performanță cognitivă mai bună. Creierul jucătorilor a arătat, de asemenea, o organizație de rețea mai integrată la nivel local, indicând o specializare în procesarea informațiilor relevante pentru sarcini.
Cercetătorii au descoperit că conectivitatea crescută la jucători a fost asociată cu abilități cognitive superioare, precum raționamentul și atenția, sugerând că cerințele cognitive ale jocurilor RTS pot îmbunătăți aceste abilități. De asemenea, s-a observat că antrenamentul în jocuri video îmbunătățește capacitatea creierului de a filtra informațiile irelevante și de a menține o comunicare eficientă între regiuni.
Carlos Coronel, autorul studiului, a subliniat că experiența în diverse discipline poate schimba conectivitatea creierului, iar activitățile provocatoare din punct de vedere cognitiv pot proteja creierul de îmbătrânirea accelerată. Studiul recunoaște limitările, inclusiv dimensiunea mică a eșantionului și lipsa generalizării constatărilor, și recomandă cercetări viitoare cu eșantioane mai mari și diverse.
În concluzie, deși jocurile video pot oferi beneficii cognitive, autorii studiului avertizează că nu recomandă jocurile video ca mijloc de îmbunătățire a sănătății, subliniind riscurile de dependență și faptul că nu toate jocurile aduc beneficii.
