Dacă Vladimir Putin va câştiga războiul din Ucraina, atunci acesta va fi un mesaj pozitiv pentru preşedintele chinez Xi Jinping cu privire la acţiunile pe care autorităţile de la Beijing le au în vedere pentru invadarea Taiwan-ului, a declarat, ieri, la Bruxelles, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, la finalul reuniunii în care miniştrii apărării din cele 31 de state membre au decis înfiinţarea unui centru comun de analiză, instruire şi educaţie pentru Ucraina, care va avea sediul în localitatea Bydgoszcz, Polonia.
Jens Stoltenberg a menţionat: „Acest centru va permite Ucrainei să împărtăşească lecţiile învăţate din războiul Rusiei, va fi o structură pentru ca forţele ucrainene să înveţe şi să se antreneze alături de omologii lor aliaţi. Vom continua să fim alături de Ucraina, pentru securitatea Ucrainei şi pentru securitatea noastră. (…) Putin nu poate câştiga în Ucraina, pentru că, dacă ar face asta, ar reprezenta un semnal cu privire la NATO pentru preşedintele chinez Xi Jinping pentru a acţiona în Taiwan. Ce se întămplă în Ucraina astăzi se poate întâmpla mâine în Taiwan”.
Secretarul General al NATO a precizat că în cadrul reuniunii miniştrilor apărării, mai mulţi reprezentanţi ai statelor membre au declarat că vor livra Ucrainei un milion de drone, iar 20 dintre statele membre au anunţat că vor forma o coaliţie care se va ocupa de deminarea necesară în ţara respectivă.
Jens Stoltenberg a mai spus: „La reuniunea de astăzi, am discutat despre pregătirea Summitului NATO de la Washington din iulie. Anul trecut, la Vilnius, am luat decizii majore pentru a consolida descurajarea şi apărarea. Astăzi, am accelerat activitatea de aprovizionare cu noile noastre planuri de apărare şi de consolidare a bazei noastre industriale de apărare transatlantică. Dar acest lucru necesită investiţii şi vă transmit că suntem pe drumul cel bun. Mă aştept ca 18 aliaţi să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare în acest an, ceea ce ar însemna că statele membre NATO din Europa vor investi în total 380 miliarde de dolari în apărare. (…) Am discutat, de asemenea, despre creşterea producţiei de muniţie. Pentru a ne umple stocurile şi a continua să sprijinim Ucraina, trebuie să trecem de la ritmul lent al producţiei pe timp de pace la producţia de ritm ridicat cerută de actualul conflict. Dar, pentru a face acest lucru, producătorii au nevoie de contracte semnate. Amintesc că în ultimele luni NATO a convenit contracte în valoare de zece miliarde de dolari”.
Secretarul General al NATO a arătat că alianţa militară continuă să se asigure că nu există loc pentru calcule greşite la Moscova cu privire la disponibilitatea NATO de a proteja toţi aliaţii, iar un astfel de mesaj transmis este derularea în aceste zile în Europa a exerciţiului militar Steadfast Defender, la care participă 90.000 de soldaţi din cele 31 de state membre şi din Suedia.
Referitor la declaraţiile fostului preşedinte american Donald Trump privind crearea unui NATO pe două niveluri cu privire la aplicabilitatea articolului 5 ce se referă la apărarea comună, Jens Stoltenberg a spus: „Articolul 5, care stabileţşte angajamentul de a apăra toţi aliaţii şi că un atac asupra unui singur aliat va fi privit ca un atac asupra tuturor, este ideea centrală a NATO şi, desigur, se aplică tuturor aliaţilor. Orice sugestie că nu suntem acolo pentru a proteja şi a apăra toţi Aliaţii ne va submina securitatea tuturor şi va pune în pericol soldaţii noştri, personalul care se află în prima linie pentru a proteja întreaga Alianţă. Deci, unul pentru toţi, toţi pentru unul se aplică tuturor Aliaţilor şi reprezintă esenţa NATO”.
Şeful alianţei militare a mai spus că investiţiile făcute în apărare de membrii europeni ai NATO nu reprezintă o alternativă la NATO, ci o modalitate de a consolida alianţa care deţine 50% din puterea economică a lumii şi 50% din forţele armate la nivel global. El s-a referit şi la discuţiile din ultimele zile din Europa privind necesitatea creării unui arsenal nuclear pe bătrânul continent: „Despre nuclear, permiteţi-mi să spun doar că NATO are o descurajare nucleară şi aceasta funcţionează de zeci de ani. Desigur, ar trebui să continuăm să ne asigurăm că această descurajare nucleară a NATO rămâne sigură şi eficientă şi că am convenit proceduri de comandă şi control, doctrine în urma unui efort comun cu Statele Unite şi aliaţii europeni. Nu ar trebui să facem nimic pentru a submina asta. Acest lucru va crea doar mai multă incertitudine şi mai mult spaţiu pentru calcule greşite şi neînţelegeri. Ar trebui să fim angajaţi faţă de descurajarea nucleară a NATO şi să nu facem nimic pentru a submina asta”.
În ceea ce priveşte centrul NATO-Ucraina pe care îl va găzdui Polonia, cotidianul spaniol El Pais preciza aseară că noul proiect, care va completa misiunea de instruire a UE şi programele pe care aliaţii le au deja în vigoare, va urmări să sprijine autorităţile de la Kiev nu numai în pregătirea militară a soldaţilor şi a personalului din cadrul autorităţilor centrale, ci şi să îi instruiască în strategia şi managementul administraţia apărării.
Sursa citată arată: „Scopul noii structuri este de a ridica nivelul de sprijin pentru Ucraina şi de a contribui la aducerea forţelor acesteia la standardele NATO, Kievul sperând într-o zi să se alăture Alianţei. Potrivit proiectului în curs de finalizare de către NATO, noul centru specializat ar oferi o pregătire mai extinsă decât cea oferită în prezent de aliaţi. Organizaţia militară are deja un curriculum pentru civilii care lucrează în instituţiile de apărare şi securitate ale Ucrainei. La reuniunea de la Bruxelles miniştrii apărării din cele 31 state membre ale NATO au dezbătut modul în care va fi finanţat noul centru şi care va fi rolul instructorilor de acolo. Aceştia din urmă vor fi cantonaţi la centru unde vor fi trimişi de statele membre pentru perioade scurte, potrivit unor surse diplomatice. Detaliile acestui proiect ar urma să fie aprobate la Summitul NATO de la Washington care va avea loc în luna iulie”.
În ceea ce priveşte sprijinul acordat Ucrainei de aliaţii NATO, arătăm că înaintea reuniunii de ieri, Sebastien Lecornu, ministrul francez al apărării a declarat, potrivit AFP, că Franţa va livra 78 de tunuri Caesar Ucrainei în acest an şi a menţionat că s-a întâlnit cu comisarul european Thierry Breton, responsabil pentru probleme de apărare, pentru a examina modalităţile de dezvoltare a capacităţilor de producţie de praf de puşcă şi muniţie în Europa. Totodată, potrivit unei postări pe pagina oficială de pe reţeaua X (fostă Twitter), Bill Blair, ministrul canadian al apărării, a anunţat că ţara sa va investi 60 milioane dolari pentru instruirea piloţilor ucraineni care vor opera şi deservi avioanele de luptă F16.
Rămâne ca deciziile luate ieri să fie aprobate de Summitul NATO de la Washington. Până atunci, potrivit domnului Stoltenberg, NATO va monitoriza potenţialele ameninţări la adresa aliaţilor pentru a preveni şi descuraja orice tip de agresiune.
