Majoritatea țărilor NATO consideră că președintele României, Klaus Iohannis, ar trebui să se retragă din cursa pentru conducerea NATO, după două luni de competiție, potrivit POLITICO. Miniștrii de externe ai Alianței se reunesc joi la Praga pentru a pregăti deciziile summitului din iulie de la Washington.
În culisele politicii europene, POLITICO scrie că mai mulți oficiali și diplomați europeni consideră că președintele României, Klaus Iohannis, își folosește candidatura la conducerea NATO ca o strategie pe termen lung pentru a-și asigura un rol important în UE. De la anunțul candidaturii sale în martie, Iohannis a reușit să obțină susținerea unei singure țări din cele 32 ale alianței, și anume Ungaria, care recent a amenințat că va boicota anumite operațiuni NATO. Slovacia este încă indecisă, în timp ce restul de 29 de țări și-au declarat sprijinul pentru candidatul favorit, premierul olandez Mark Rutte. Cu toate acestea, Rutte are nevoie de sprijinul unanim al tuturor membrilor alianței pentru a-l succeda pe Jens Stoltenberg, care va părăsi funcția la începutul lunii octombrie.
Administrația Prezidențială neagă presiunile asupra lui Iohannis de a se retrage. În contextul reuniunii miniștrilor de externe NATO la Praga, există îngrijorarea că, dacă Iohannis nu se retrage curând, căutarea unui nou secretar general al NATO ar putea deveni parte a negocierilor pentru posturile de conducere din UE, după alegerile europene din 6-9 iunie. De obicei, în aceste negocieri se discută despre președinția Comisiei Europene, Consiliului European și rolul de șef al diplomației UE, iar acum și funcția de conducere a NATO este inclusă în aceste manevre.
Un oficial UE, sub protecția anonimatului, a declarat că, deși în mod oficial NATO nu este inclusă în aceste negocieri, neoficial este. Biroul lui Iohannis a respins afirmațiile privind presiunile pentru retragerea candidaturii, afirmând că nu există astfel de presiuni, conform unui e-mail transmis POLITICO.
Distribuirea posturilor de conducere este un puzzle complicat, care trebuie să echilibreze afilierile politice, geografia și genul. Chiar dacă Rutte obține postul NATO înainte ca liderii UE să înceapă discuțiile despre funcțiile europene de conducere, aceștia vor trebui să țină cont că un liberal olandez a câștigat. Iohannis a ajuns la o înțelegere cu aliații săi cheie pentru a se retrage din cursa pentru NATO până la începutul lunii iunie, cu o lună înainte de marele summit NATO de la Washington, conform unor oficiali europeni de rang înalt.
La începutul acestei luni, Iohannis s-a întâlnit la Casa Albă cu președintele american Joe Biden, care îl susține pe Rutte. Retragerea candidaturii înainte de alegerile europene și de summitul NATO din iulie i-ar aduce lui Iohannis un capital de bunăvoință din partea aliaților occidentali, pe care l-ar putea valorifica în timpul discuțiilor pentru funcțiile de conducere europene. Mandatul său ca președinte al României se încheie în decembrie.
Există mai multe scenarii vehiculate la Bruxelles pentru viitorul lui Iohannis. Una dintre opțiuni, considerată puțin probabilă, este ca el să devină președinte al Comisiei Europene în cazul în care Ursula von der Leyen nu obține un al doilea mandat. Iohannis, ca și von der Leyen, face parte din Partidul Popular European (PPE) și vorbește germană, având o experiență de peste 10 ani ca șef de stat. România este un exemplu de respingere a influenței rusești, de susținere a Ucrainei și de integrare în UE, inclusiv prin aderarea la spațiul Schengen.
O altă opțiune vehiculată pentru Iohannis este să devină comisar european pentru apărare, un portofoliu pe care von der Leyen dorește să-l creeze. Cel mai probabil candidat pentru acest post este ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, dar, având în vedere surprizele frecvente în aceste negocieri, Iohannis ar putea totuși să obțină acest rol, conform unor oficiali UE intervievați de POLITICO.
