În 2024, economia României se pregătește pentru o revigorare, cu consumul gospodăriilor așteptat să fie motorul principal al creșterii Produsului Intern Brut (PIB). Această tendință vine pe fondul unor creșteri salariale și transferuri sociale semnificative, combinate cu o inflație în scădere și rate dobânzi reale favorabile atât pentru credite, cât și pentru depozitele populației.
Banca Națională a României (BNR) anticipează că, după o perioadă de încetinire ușoară în 2023, economia va cunoaște o accelerare notabilă în anii următori. Consumul intern va juca un rol esențial în acest avans, sprijinit de o îmbunătățire a puterii de cumpărare a populației. În plus, perspectivele economice pozitive sunt susținute de scăderea inflației și de revitalizarea cererii externe, precum și de politici fiscale prudente și accesul extins la fondurile europene prin programul Next Generation EU.
La începutul anului, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, era de părere că economia românească are de-a face cu un nou model de creştere. Astfel, afirma el, de acum, creşterea economică a României se bazează pe investiţii şi pe fondurile europene, nicidecum pe creşterea consumului.
Deși investițiile în capital vor continua să contribuie la dinamica PIB, se așteaptă o încetinire a ritmului de creștere în 2024-2025, influențată de o absorbție mai moderată a fondurilor europene și de incertitudinile economice globale. Exporturile, pe de altă parte, ar putea întâmpina provocări, având în vedere o creștere mai rapidă a consumului intern, ceea ce ar putea duce la o ajustare mai lentă a deficitului de cont curent.
„Politica Monetară: stabilitate și prudență”
În contextul actual, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 7%, într-un efort de a asigura stabilitatea prețurilor și de a încuraja o creștere economică durabilă. Această decizie reflectă un consens în cadrul Consiliului de Administrație, evidențiind importanța unei monitorizări atente a evoluțiilor economice interne și internaționale.
„Războiul din Ucraina și tensiunile deopolitice: impact și incertitudine”
Conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, împreună cu situația economică din Europa, adaugă incertitudini semnificative asupra perspectivei economice a României. În acest context, atragerea eficientă a fondurilor europene și implementarea reformelor structurale devin și mai cruciale pentru a contracara potențialele efecte negative.
În concluzie
Economia României se află la un punct de cotitură, cu un potențial solid de creștere în 2024, bazat pe un consum robust și o gestionare prudentă a politicii monetare. În ciuda provocărilor și incertitudinilor, perspectivele rămân optimiste, cu accent pe menținerea stabilității macroeconomice și stimularea creșterii durabile.
